Eram în metrou când la un moment dat lângă mine pe un scaun alăturat, un copil a început să se agite și să țipe la mama sa că s-a plictisit, că nu mai ajunge odată acasă, etc …. mama acestui copil a scos imediat din poșeta sa ce-i drept mai măricică, o tabletă pe care i-a înmânat-o copilului care cu o dexteritate demnă de un programator super experimentat care pe mine m-a impresionat foarte mult a deschis un joc și a început să se joace și drept urmare mama sa a răsuflat iată ușurată că a scăpat …. Oare ?! Chiar a scăpat mămica de probleme sau tocmai este pe cale să-și poroducă cu mâna dumneaei noi probleme ? Vă veți da seama imediat pe măsură ce vom detalia acest articol unde se poate ajunge cu jocurile pe PC.
Copiii bineînțeles că nu conștinetizează riscurile care pot apărea ca urmare a expunerii prelungite la ecranul dispozitivelor electronice (desktopul calculatorului, laptop, tabletă, telefon mobil, televizor, etc), pentru ei este o nesfârșită joacă, în lumea lor (a copiilor) orice bun din casă, sau orice bun cu care intră în contact poate deveni o jucărie. Acum că am înțeles cum stă treaba cu copiii să trecem la părinți…. care se văd cu o imensă piatră luată de pe inimă că odraslele lor se joacă pe tabletă sau PC și că nu-i mai stresează plîngând sau cerându-le una sau alta, astfel că ambele ”tabere” își văd liniștite de treburile lor … Păi tocmai acum vine partea ”frumoasă” în care ne dăm seama cât de mare este de fapt această înșelătorie și de asemenea cât de mare este greșeala din partea părinților.
De ce spun asta ? Păi foarte frumos și clar o spun că orice joc, orice distracție care implică dispozitive electronice duce imperturbabil la dependență asemeni consumului de stupefiante chiar de la prima ”doză”. Jocurile atrag prin imagini, culori, efecte vizuale, muzicale dar mai ales prin ”câștigarea” bătăliilor duse în spațiul virual, spațiu care puțin câte puțin acaparează pe jucător făcându-l pare din acel joc și aduncându-l până în momentul în care el (jucătorul) nu își mai dă seama care este realitatea de fapt …. dar acesta nu este cel mai mare pericol după cum veți vedea în rândurile de mai jos. Atenție, aici nu vorbesc de jucătorii profesioniști care ajută la dezvolarea jocurilor pe calculator.
Acolo e altă treabă, sunt oameni cu capul pe umeri, programatori care știu ce fac, știu cât să se joace astfel încât să nu cadă în capcanele propriilor tentații ! Aici vorbesc de jucătorii amatori care în loc să citească o carte, să scrie sau să facă orice altceva creativ care să ale aducă mult mai multe satisfacții pierd timpul aiurea pe jocuri și ”războaie” cu ei înșiși. Asta se întâmplă în mai multe etape după cum urmează mai jos:
Prima etapă o constituie familiarizarea cu jocurile pe PC, pentru că știm nu-i așa că în orice suntem mai întâi începători și mai apoi avansați. Acum copiii descoperă tainele jocurilor, setările, etc. Acum copii încep să guste din fructul oprit atâta timp și să descopere noua lume a jocurilor, universul virtual. Odată descoperit acest univers, copiii practic nu se mai dezlipesc de ecrane și nu de puține ori nici în timpul în care nu sunt la PC nu se dezlipesc de jocuri (unele jocuri au și aplicații pentru dispozitivele mobile care se pot instala și juca oricând și oriunde).
Astfel jucătorii pot atinge și juca noi niveluri ale jocurilor, pot schimba impresii cu cei din gașca lor sau le pot juca în rețea cu aceștia sporind astfel apetitul pentru a continua jocul cu o și mai mare pasiune decât atunci când s-ar juca de unii singuri. Primul pericol este cel care îi limitează copilului socializarea cu cei din jurul său cu care intră în contact, atenția, interesul pentru lucrurile care cu adevărat contează și care trec pe lângă el pentru că el, copilul este parte din joc. Atât ! El, jucătorul interacționează doar cu cei cu care se joacă indiferent din ce tabără ar fi combatanții.
A doua etapă, începem să trecem la lucrurile cu adevărat îngrijorătoare. Dacă până acum a fost așa … acomodare acum începe cu adevărat greul. Veți vedea de ce spun acest lucru pentru că pe măsură ce jucătorul avansează și cucerește noi niveluri, el devine din ce în ce mai experimentat dar din ce în ce mai dependent de jocul pe care îl joacă. Nu de puține ori firmele care dezvoltă astfel de jocuri oferă anumite niveluri sau boți, sau altele …. arme, etc contra cost …. și acum să te ții !! Jucărorul vrea acele niveluri să le joace, vrea să fie invincibil, vrea să fie el eroul, eliberatorul, el vrea să cucerească la final laurii victoriei. Da dar va trebui să plătească pentru asta. Va trebui să străbată drum lung până la victoria finală. Și cum orice război nu se poate duce fără bani … ia în calcul variantele. Păi care este cea mai la îndemână ? Păinții !! Dar nu tot timpul aceștia dau bani mai ales pentru așa ceva, și cum situația la învățătură nu arată prea roz … da, complicat.
Ce e de făcut în acest caz ? Autofinanțarea prin furt din buzunarele părinților, dar și anumite lucruri din casă pentru a le vinde și astfel pentru a face rost de bani pentru continuarea luptelor spre victoria finală. Aici apar des certurile, problemele la învățătură, problemele sociale atât acasă cât mai ales la școală, copilul se culcă la ore mici (uneori se joacă până la 4-5 dimineața), lecții nefăcute, greutăți la concentare, lipsă discernământ, pierdere echilibru sub toate aspectele, alimentație defectuoasă, etc toate conducând la debutul problemelor de sănătate cauzate de abuzul de calculator (olfactive, abdominale dar mai ales psiho-sociale !!). Acum este momentul în care părinții trebuie să pună piciorul în prag.
Trebuie dar de cele mai multe ori nici părinții nu conștientizează ce riscuri îl pasc pe copilul lor iar când decid în sfârșit să acționeze de cele mai multe ori seste prea târziu ! Hello trezirea !!
A treia etapă vine cu probleme din ce în ce mai grave. Acum este momentul în care copilul este atât de tare îndrăgostit de joc încât el se simte parte din joc și ca urmare nu mai discerne între realitatea virtuală și realitatea în care cu toții ne ducem existența în prezent. Frumos nu ? Problemele psiho-sociale se agravează, copilul nu mai socializează. De ce ? Pentru că nu mai face distincția între joc și realitate, între virtual și real. Apar probleme tot mai grave de sănătate, de comportament atât acasă cât mai ales în colectivitate (la școală, cu vecinii, cu cunoscuții, rudele etc), probleme care necesită intervenția de urgență a părinților dar mai ales a medicului specialist.
De ce ? În ochii și în conștiința copilului jucător de jocuri la PC nu contează decât jocul orice altceva reprezintă pentru el stresori. Chiar și realitatea noastră în care trăim reprezintă pentru el un factor de stres. Acum, în această fază copilul prezintă simptome accentuate de depresie… stare de rău, general, pâns, stres autoimpustulburări cognitive, tulburări de comportament (crize de nervi, răzbunare fără vreun motiv anume, etc). Deja s-a depășit pragul critic al problemelor. Dacă nu se intervine nici acum citiți mai jos ce urmează …
A patra etapă și ultima … copilul se joacă nestinghrit, părinții își văd nestingheriți la rândul lor de ale lor până când asemeni consumatorilor de stupefiante ajung să plătească tributul suprem al abuzului … moartea ! Știm că orice abuz se pedepsește. Au fost cazuri când părinții care nu și-au supravegheat copiii la timp au ajuns să-i conducă pe aceștia pe ultimul drum. Nu este de joacă dragii mei cu aceste jocuri pe calculator.
Mai bine dați-le copiilor cărți, pix și hârtie, instrumente muzicale, pensule și culori și mai târziu vă vor mulțumi. Dar dacă le dați calculatorul, telefonul sau tableta veți plânge în pumni dar în zadar pentru că problema v-ați confecționat-o cu mâna dumneavoastră în deplină cunoștință de cauză fără să vă imaginați măcar vreodată consecințele. Nu aveți scuze ! Acționați la timp, fiți raționali și veți trăi împreună o viață lungă și liniștită. Totul cu măsură, chiar și joaca. În loc de jocuri la calculator discutați despre cărți cu copiii dumneavoastră. Faceți în așa fel încât să le antrenați talentele native dacă vreți să vă mândriți cu copiii dumneavoastră. În caz contrar veți suporta consecințele !!
