Dacă nu se iau măsuri pentru a o diminua, poluarea fonică va începe în cele din urmă să aibă un impact negativ asupra sănătății românilor în mod regulat.
Termenul de finalizare a hărților de zgomot a expirat, însă nu toate orașele importante din România au finalizat această sarcină.
Planurile de reducere a zgomotului provocat de traficul rutier, feroviar, aerian și industrial din orașe au nevoie de un primar care să îndeplinească un mandat complet.
Directiva europeană privind hărțile de zgomot, care indică zonele urbane atunci când nivelurile de zgomot depășesc 70 de decibeli, este în vigoare de mai bine de zece ani.
Toate orașele din Europa cu peste 100.000 de locuitori sunt obligate prin lege să elaboreze aceste hărți începând din 2012, însă autoritățile nu acordă prea multă atenție reglementărilor.
Autoritățile locale, amendate
O administrație locală poate fi amendată cu până la 50.000 de lei pentru că nu elaborează hărțile de zgomot la timp, sau o dată la cinci ani.
O astfel de locație din centrul capitalei a fost vizitată de o echipă Euronews și de un profesionist care a efectuat acolo un test de poluare fonică.
Toate arterele nu erau la presiunea potrivită.
“Nivelul de zgomot este constant peste 65 dB în Piața Victoriei, chiar în fața Guvernului.
Când trece o mașină, aparatul arată 70 de decibeli”, explică Bogdan Lazarovici, directorul unei firme care măsoară zgomotul.
Poluarea fonică te duce la medic
Românii au trecut de la un ușor disconfort la nevoia urgentă de a consulta un medic exact din cauza poluării fonice.
Potrivit audiologului Anca Modan, “În cabinetul meu, întâlnesc frecvent pacienți care sunt deranjați de faptul că locuiesc în apropierea unei intersecții aglomerate, nu pot dormi noaptea, iar anumite frecvențe de zgomot persistă chiar și după ce zgomotul încetează.”
Ce spune city managerul Capitalei
Primul city manager al capitalei susține că problema nu este harta de zgomot în sine, ci mai degrabă modul în care este aplicată legea.
Potrivit lui Sorin Chiriță, managerul municipal: “Oricine trece prin oraș aude diverse tipuri de automobile, care sunt prelucrate pentru a genera zgomot mare, dar nimeni nu le sancționează. În primul rând, pentru astfel de vehicule ar trebui să confiște mașina. Ar trebui să existe această acțiune.
Potrivit lui Lorand Fulop, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, “ceea ce trebuie să facem în continuare este ca orice act de reglementare, orice autorizație de mediu, orice acord de mediu pe care îl emitem, trebuie să țină cont de aceste hărți și planuri de acțiune”.
Care sunt cele mai afectate orașe
România apare ca un număr de puncte roșii pe harta uriașă a zgomotului, potrivit statisticilor Comisiei Europene.
În Capitală, expunerea populației la poluarea fonică este cea mai mare ca procent.
Iași, Craiova și Cluj-Napoca se află, de asemenea, în topul orașelor.
Statisticile furnizate Comisiei Europene sunt suspecte dacă le comparăm cu cele ale altor națiuni europene.
Acest lucru se datorează faptului că populația României este de peste două ori mai predispusă decât cea a Elveției să fie afectată de poluarea fonică.
Pe de altă parte, deși se mișcă încă prea încet, se iau măsuri la nivel european.
În marile orașe de pe continent, zgomotul traficului rutier afectează peste 113 milioane de persoane.
