Încă de la începutul anilor 1980, discuțiile privind spațiul Schengen s-au axat pe ideea de libertate de circulație.
Atunci, în 1984, președintele francez François Mitterand și cancelarul german Helmut Kohl au decis să elimine controalele la frontierele dintre țări, ca prim pas spre o Europă fără frontiere interne.
Acordul dintre Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, încheiat pe nava “Astrid”, în largul frontierei luxemburgheze a spațiului Schengen, a concretizat ideea celor doi lideri europeni în 1985.
Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen a fost semnată ulterior, la 19 iunie 1990. În 1995, acordul a eliminat restricțiile la frontierele interne ale statelor semnatare și a stabilit o singură frontieră externă, unde controalele sunt efectuate în conformitate cu un set de orientări definite.
Ce e Spațiul Schengen
Una dintre pietrele de temelie ale proiectului european este regiunea Schengen.
Cetățenii UE au avut libertatea de a se deplasa liber încă de la înființarea acesteia, în 1995, când au fost eliminate controalele de pașapoarte în interiorul regiunii.
Din acest motiv, oamenii sunt liberi să locuiască, să muncească, să studieze și să se pensioneze oriunde în UE.
Aceste privilegii sunt avantajoase atât pentru întreprinderi, cât și pentru turiști.
Cine face parte din Spațiul Schengen
Spațiul Schengen este format din 26 de țări, dintre care 22 sunt membre ale Uniunii Europene și alte 4 (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
Majoritatea națiunilor din UE sunt membre Schengen, cu excepția a cinci dintre acestea: Bulgaria, Croația, Cipru, Croația și România, care vor adera în cele din urmă, și Irlanda, care își menține opțiunea de excludere și gestionează propriul spațiu comun de călătorie cu Regatul Unit.
Avantajele Schengen
În fiecare zi, până la 3,5 milioane de persoane trec o frontieră internă a UE.
Pentru diverse grupuri de persoane, inclusiv turiști și familii, mobilitatea nelimitată poate însemna, de fapt, drepturi diferite.
Cu un pașaport sau o carte de identitate în termen de valabilitate, orice persoană din UE poate călători timp de până la trei luni în altă țară din UE.
Aceștia au dreptul de a locui și de a munci într-un alt stat membru și beneficiază de aceleași beneficii ca și cetățenii statului respectiv.
Studenții au dreptul de a studia oriunde în UE, iar întreprinderile au libertatea de a-și desfășura activitatea oriunde doresc.
Închiderea din nou a frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica naveta transfrontalieră pentru 1,7 milioane de persoane.
Criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen
Fiecare stat potențial membru Schengen trebuie să îndeplinească o serie de cerințe tehnice.
Din 2011, România a îndeplinit fiecare dintre acestea.
Primul criteriu se referă la setul comun de reglementări Schengen, cunoscut sub numele de acquis-ul Schengen, care acoperă eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal la frontierele terestre, maritime și aeriene.
Conform celei de-a doua condiții, statul în cauză trebuie să își asume controlul frontierelor sale externe în numele altor state membre și să elibereze vize Schengen standard.
Pentru a menține un grad ridicat de securitate după eliminarea restricțiilor la frontierele dintre națiunile Schengen, națiunea care dorește să intre în regiunea europeană fără frontiere trebuie să colaboreze eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen. Nu în ultimul rând, statul trebuie să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen și să îl utilizeze.
Cine se opune aderării României la Spațiul Schengen
România respectă toate cerințele acquis-ului Schengen de mai bine de zece ani.
Potrivit unui comunicat de presă al MAE de la acea vreme, acest lucru a fost recunoscut de toate statele membre și menționat în Concluziile aprobate de Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) la 9 iunie 2011.
Ministrul Afacerilor Interne a adus în discuție faptul că România nu este încă membră a spațiului de liberă circulație în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care a avut loc prin videoconferință în data de 28 ianuarie 2021. Acest lucru a avut un impact negativ la frontierele cu alte state membre în timpul actualei pandemii, iar menținerea controalelor la frontierele interne are efecte economice și sociale necuantificabile.
Ministrul a reținut apelul reprezentanților Comisiei Europene de a include în spațiul Schengen statele membre care îndeplinesc condițiile, participă activ și continuu la măsurile de consolidare a securității Uniunii, dar care nu sunt încă membre Schengen.
Pentru a ieși din impasul care persistă din 2011, a subliniat încă o dată importanța de a avea o perspectivă realistă asupra unui calendar de aderare.
Se anticipează că în cadrul reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie se va decide dacă România va adera sau nu la Spațiul Schengen.
Va fi necesar să existe unanimitate, ceea ce presupune că trebuie să fie convinsă și Olanda, care s-a opus în repetate rânduri aderării țării noastre la Schengen.
Săptămâna aceasta, premierul olandez Mark Rutte va vizita România pentru a trece în revistă trupele olandeze staționate la postul militar de la Cincu, deși nu sunt excluse discuții despre Schengen.
Recent, un europarlamentar german și-a exprimat opoziția față de aderarea României la Schengen.
“Cu ocazia călătoriei mele în Ucraina, am petrecut șase luni în România, unde am învățat să cunosc țara.
Într-o manieră politicoasă, aș vrea să spun că România este ca Occidentul american sau european.
În consecință, Europa se află în inima Vestului Sălbatic “, este de părere Guido Reil, un naționalist din cadrul Alternativei pentru Germania.
Cu toate acestea, majoritatea din Parlamentul European a cerut națiunilor să “limiteze călătoriile fără restricții în regiunea Schengen pentru cetățenii din România și Bulgaria”.
