Spatiul Schengen este o zonă de călătorie fără restricții (de liberă circulație), în care controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost stabilită o singură frontieră externă, unde controalele sunt efectuate în conformitate cu un set de proceduri standardizate.
Prin aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, aderarea la spațiul Schengen are ca efect eliminarea controalelor la frontierele interne între statele membre și stabilirea unei singure frontiere externe, unde controalele sunt efectuate în conformitate cu un set clar de reglementări privind imigrația, azilul și măsurile referitoare la cooperarea polițienească, judiciară și vamală.
Eliminarea controalelor la frontierele interne intră în vigoare numai în conformitate cu o decizie europeană adoptată de Consiliu în acest sens și în urma verificării faptului că toate cerințele pentru aplicarea acquis-ului Schengen au fost îndeplinite în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen relevante.
După această alegere, este posibil să se călătorească liber în interiorul spațiului Schengen și să se compare trecerea frontierei interne cu acest lucru.
Cu toate acestea, capacitatea statelor membre de a solicita posesia unui document de identitate legitim nu este afectată.
În plus, controalele la frontierele interne Schengen pot fi restabilite temporar din motive de ordine publică sau de securitate națională, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene și a celorlalte state membre Schengen.
Cooperarea polițienească transfrontalieră între toate statele contractante este una dintre măsurile compensatorii pentru protecția propriilor cetățeni, deoarece eliminarea controalelor la frontiere poate duce la riscuri mai mari pentru securitatea internă a națiunilor implicate.
În special, crearea unor servicii comune de poliție, vamă și poliție de frontieră (în centre, birouri și puncte de contact comune) și utilizarea I.S.S. ajută această cooperare.
România se află în etapa de aderare la această regiune – o etapă de după aderarea la UE – în care trebuie să demonstreze că este capabilă să implementeze acquis-ul Schengen în mod uniform, corect, coerent și eficient.
Strategia națională de aderare la spațiul Schengen pentru perioada 2008-2011 a fost adoptată în vederea realizării la nivel național a măsurilor și acțiunilor specifice necesare pentru îndeplinirea angajamentelor de aderare la spațiul Schengen. Acest document conține direcțiile de acțiune ce urmează a fi urmate de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu până în martie 2011 (data propusă pentru aderare), precum și obiectivele strategice și specifice menite să:
Principalele directii de actiune identificate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen sunt urmatoarele:
mplementarea acquis-ului Schengen:
obiective:
armonizarea legislativa si implementarea celor mai bune practici si recomandari elaborate la nivel european in domeniul Schengen:
crearea cadrului legislativ in vederea eliminarii controalelor la viitoarele frontiere interne;
asigurarea cadrului legislativ in vederea intaririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontiera externa si luptei impotriva criminalitatii transfrontaliere;
continuarea demersurilor privind incheierea acordurilor de mic trafic cu statele terte vecine;
asigurarea cadrului legislativ in vederea armonizarii complete a politicii nationale in domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;
armonizarea cadrului legislativ privind regimul strainilor in vederea indeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen;
dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare pentru indepartarea strainilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;
asigurarea cadrului legislativ in vederea implementarii prevederilor Schengen in domeniul azilului;
dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul cooperarii politienesti;
dezvoltarea de bune practici in domeniul cooperarii judiciare in materie penala;
asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul armelor de foc si munitiilor;
asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul substantelor stupefiante si psihotrope si al precursorilor acestora;
dezvoltarea cadrului legislativ care asigura implementarea S.I.S. in Romania;
armonizarea legislatiei, a reglementarilor si practicilor nationale cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor personale;
dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard in vederea intaririi cooperarii bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene / Schengen, in problematica specifica atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legatura pe probleme de migratie;
asigurarea cadrului institutional necesar aderarii la spatiul Schengen:
relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontiera interna, in contextul ridicarii controlului specific la acest tip de frontiera a Uniunii Europene;
dezvoltarea capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe in context Schengen;
dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu competente in domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare, in context Schengen;
crearea si dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu atributii in gestionarea Registrului central de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe;
crearea Centrului national SIS si incadrarea personalului adecvat care sa asigure exploatarea, monitorizarea si intretinerea N.S.I.S. II;
dezvoltarea institutionala a Biroului SIRENE, in vederea asigurarii unui schimb eficient de date si informatii cu alte birouri nationale SIRENE din statele membre Schengen, precum si cu autoritatile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autoritati competente din Romania, in conformitate cu standardele acquis-ului Schengen si cu cele mai bune practici din domeniu;
dezvoltarea institutionala a A.N.S.P.D.C.P. in vederea indeplinirii la standarde Schengen a activitatilor de control si supraveghere in domeniul protectiei datelor personale;dezvoltarea infrastructurii si a procedurilor necesare indeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen:
obiective:
asigurarea din punct de vedere tehnic si administrativ a tuturor conditiilor necesare indeplinirii cerintelor acquis-ului Schengen:
pregatirea pentru implementarea masurilor necesare in vederea eliminarii controalelor la viitoarele frontiere interne;
operationalizarea activitatii in porturi si aeroporturi conform cerintelor acquis-ului Schengen;
asigurarea conditiilor tehnico-administrative in vederea punerii in circulatie a colantelor de viza si formularelor de viza tip Schengen;
introducerea datelor biometrice in documentele de calatorie si asigurarea conditiilor tehnico-administrative in vederea punerii in circulatie a documentelor care atesta rezidenta in conformitate cu standardele Uniunii Europene;
consolidarea capacitatii administrative si modernizarea consulatelor, precum si dotarea institutiilor cu competente in domeniul imigratiei cu aparatura necesara indeplinirii atributiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, in conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;
asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei nationale a Sistemului Informatic privind vizele;
asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice-DubliNet si EURODAC;
operationalizarea Biroului SIRENE si a structurilor cu competente Schengen in domeniul cooperarii politienesti;
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicatii si informatica);
asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competente in domeniul combaterii traficului de substante stupefiante si psihotrope si de precursori ale acestora;
operationalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinatorilor legali de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii;
asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II si modernizarea celorlalte sisteme informatice nationale cu relevanta in domeniul Schengen, in vederea asigurarii compatibilitatii cu acesta;
realizarea copiei nationale a bazei de date a CS.SIS II si conectarea N.SIS II la CS.SIS II;
asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal in cadrul procedurilor si activitatilor cu relevanta Schengen, in conformitate cu reglementarile comunitare in domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;pregatirea profesionala:
obiective:
pregatirea profesionala a personalului institutiilor/structurilor implicate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen:
cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;
asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii personalului de cooperare in domeniul Schengen;
transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;
cunoasterea procesului de evaluare Schengen;
pregatirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;
asigurarea cunoasterii limbilor straine necesare indeplinirii atributiilor in domeniul Schengen;
asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate indeplinirii atributiilor si misiunilor in domeniul Schengen.Procesul de evaluare Schengen consta in verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului Schengen. Domeniile evaluate in cadrul acestui proces vor fi:
frontiere maritime, aeriene si terestre;
cooperare politieneasca;
vize;
protectia datelor cu caracter personal;
S.I.S.Pentru a asigura un nivel ridicat de supraveghere și control al viitoarelor frontiere externe Schengen, Poliția de Frontieră Română, instituție specializată din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, are ca atribuții, printre altele, monitorizarea și controlul trecerilor de frontieră, prevenirea și combaterea imigrației ilegale și a faptelor specifice infracțiunilor transfrontaliere, respectarea legii privind frontiera de stat, pașapoartele și străinii.
Pentru a face acest lucru, se depun eforturi consistente în domeniul dezvoltării instituționale, al formării personalului, al adoptării de politici și concepte de management contemporane, al raționalizării proceselor operaționale etc.
În plus, se depun în permanență eforturi pentru a avansa atât cooperarea interinstituțională internă și externă, cât și capacitățile tehnico-operative ale Poliției Române, cu intenția de a reduce criminalitatea transfrontalieră și, implicit, de a asigura un nivel ridicat de securitate la frontieră (din care peste 2.000 km reprezintă frontiera externă a UE – viitoarea frontieră externă Schengen).
IMPORTANT
Chiar dacă frontierele cu Ungaria și Bulgaria sunt frontiere interne ale Uniunii Europene, acestea sunt considerate de acquis-ul Schengen ca fiind frontiere externe Schengen până la data aderării la spațiul Schengen (articolul 1 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 1985 și capitolul I – Frontierele interne – din Planul de acțiune Schengen revizuit din 2008).
Prin urmare, controlul la aceste frontiere va continua să se desfășoare până la data aderării, utilizând principiul controlului comun (art. 17 din Regulamentul CE nr. 562/2006) în colaborare cu autoritățile de frontieră din țările vecine, Ungaria și Bulgaria, și în conformitate cu acordurile bilaterale semnate.
Regimul de-a lungul fluviului Dunărea se va schimba atunci când România și Bulgaria vor deveni membre ale Spațiului Schengen. În loc să fie o frontieră externă, regimul de-a lungul fluviului Dunărea va servi drept frontieră terestră internă (între cele două porturi vor fi eliminate controalele la frontieră).
În porturile Calafat, Galați, Tulcea, Sulina și Constanța Sud-Agigea se vor efectua controale de frontieră la intrarea și ieșirea în/din spațiul Schengen pentru navele care tranzitează fluviul Dunărea fără escală în porturile românești, precum și pentru persoanele care intră/ies din spațiul Schengen.
Obligația de supraveghere a tronsonului de frontieră dintre Serbia și România format de fluviul Dunărea, între Bazias și primul punct comun de trecere a frontierei româno-bulgare, Calafat – Vidin, va continua să se aplice, de asemenea, României și Bulgariei.
