Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 de Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune, reprezintă baza spațiului Schengen și a cooperării dintre statele membre.
La 19 iunie 1990, a fost stabilită o singură frontieră externă la care controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se desfășoară în conformitate cu reglementările comune ale națiunilor membre, care a fost semnată de toate statele semnatare, eliminând controalele la frontierele interne ale acestor state.
Principatul Liechtenstein a fost cel de-al 26-lea stat membru care a aderat la spațiul Schengen, care permite libera circulație a persoanelor (19 decembrie 2011).
Datorită adoptării unor legi uniforme de către țările semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen va oferi cetățenilor UE o mai mare libertate de circulație și o securitate sporită:
Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.Ideea de “gestionare integrată a frontierelor” capătă o semnificație mult mai mare în lumina preocupărilor legate de migrație și a îngrijorărilor legate de asigurarea securității interne în UE, cu accent pe ideile de “solidaritate și responsabilitate comună” în gestionarea frontierelor externe ale UE. Acest lucru se datorează faptului că este o condiție prealabilă pentru menținerea integrității spațiului de libertate, securitate și justiție.
Astfel, pentru a consolida spațiul de liberă circulație, Comisia Europeană a introdus noi inițiative legislative în 2017. Aceste inițiative au avut ca scop creșterea securității interne în UE și consolidarea funcționalității spațiului de liberă circulație.
În prima jumătate a anului 2019, în perioada în care România a deținut Președinția Consiliului UE, eforturile s-au concentrat pe continuarea reformei Spațiului Schengen, fiind încheiate discuțiile privind propunerile legislative cu impact semnificativ asupra consolidării securității interne și a frontierelor externe ale UE.
Ca răspuns la criza pandemică COVID 19, în 2020 au fost adoptate o serie de măsuri la nivel european cu scopul de a reduce efectele pandemiei în statele membre. Aceste măsuri au avut un efect negativ, în special prin restricționarea liberei circulații a persoanelor și a bunurilor în cadrul Spațiului Schengen. Recomandările la nivel comunitar sunt actualizate în mod regulat cu scopul de a preveni închiderea frontierelor interne, de a asigura funcționarea continuă a pieței unice și de a gestiona criza din domeniul sănătății cât mai eficient posibil. Acest lucru se realizează, în special, prin cartografierea zonelor de risc din statele membre și prin direcționarea măsurilor restrictive pentru călătoriile între aceste zone.
Codul Frontierelor Schengen ar urma să fie actualizat, iar mecanismul de evaluare a statelor membre ar urma să fie îmbunătățit, în conformitate cu o strategie privind viitorul Spațiului Schengen pe care Comisia Europeană o are în vedere pentru 2021.
