Dobânzile la creditele ipotecare în lei au crescut agresiv în ultimul an, iar românii caută în mod activ modalități de a reduce cât mai mult costul ratelor lunare și de a obține siguranță în viitor.
În ultimul an, ratele dobânzilor bancare au crescut dramatic.
Unii împrumutați s-au trezit plătind la bancă o rată semnificativ mai mare decât au anticipat atunci când au semnat contractul cu dobândă variabilă.
La datoriile mai vechi de mai 2019, care sunt încă influențate de indicele ROBOR, anumite bănci percep în prezent dobânzi de până la 9%.
Potrivit previziunilor făcute de profesioniștii din domeniul financiar, rata dobânzii pentru creditele noi, care este afectată de indicele ROBOR, este extrem de aproape de pragul de 7% și va crește semnificativ în 2023.
Persoanele care mai au de plătit ani de zile pentru locuințe trebuie să găsească soluții.
Numeroși debitori au apelat deja la soluții, printre care refinanțarea, amânarea plății creditului și trecerea de la ROBOR la IRCC.
”Potrivit datelor Asociației Române a Băncilor colectate de la bănci cu o cotă de piață de 94% în funcție de active, băncile din România au primit 7.872 de cereri de suspendare a plății ratelor, dobânzilor și comisioanelor de la clienți persoane fizice și juridice până la data de 29 august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 privind acordarea de facilități la creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare unor categorii de debitori.”
Persoanele fizice au depus 7 649 de cereri, adică aproape 97% din total, în timp ce societățile juridice au depus 223 de cereri în cadrul moratoriului legislativ din 2022, care le permite să beneficieze de suspendarea ratelor pentru o perioadă de până la nouă luni.
Până la 29 august 2022, aproximativ jumătate dintre cererile clienților care îndeplineau cerințele Ordonanței 90/2022 au fost soluționate, restul cererilor fiind procesate după această dată. Băncile din România au continuat să ia măsuri proactive de sprijin pentru clienții care se confruntă cu probleme momentane de plată în primele opt luni ale anului 2022, ceea ce a dus la 16.184 de decontări prin metodele proprii ale băncilor.
De acțiunile preventive întreprinse de instituțiile de credit au beneficiat 15.547 de persoane și 637 de societăți juridice, adică de două ori mai mulți clienți decât cei afectați de aplicarea moratoriului legislativ.
În primele opt luni ale anului, 26.177 de debitori persoane fizice au ales să treacă de la ROBOR la IRCC în contractele de credit încheiate la băncile la care au contractat inițial împrumutul. Cu consimțământul ambelor părți – clientul și banca – trecerea de la ROBOR la IRCC se poate realiza în contractele în lei vechi, iar odată făcută, nu mai poate fi anulată.
Deoarece IRCC este utilizat pentru a determina ratele dobânzilor, un client poate anticipa o creștere a ratei ca urmare a unei creșteri a IRCC.
În primele opt luni ale anului 2022, alți 1.421 de debitori persoane fizice au solicitat instituției de credit la care deținuseră inițial creditul să le schimbe contractul de la ROBOR la o rată fixă a dobânzii.
54.024 de consumatori distinși au ales să își refinanțeze creditul la o altă bancă în primele opt luni ale acestui an, potrivit datelor Right to Banking.
Refinanțarea nu va fi abordată în continuare astăzi, deoarece celelalte opțiuni au fost deja abordate în conținutul anterior și au primit mai puțină atenție.
Așadar, dacă sunteți interesat să refinanțați un împrumut sau mai multe împrumuturi pe care le aveți deja, citiți rândurile de mai jos pentru a afla care sunt factorii cheie de care trebuie să țineți cont.
Ne vom uita la cheltuielile generale și la procesele care sunt cel mai frecvent utilizate.
Ce e refinanțarea și ce presupune
În esență, refinanțarea nu este nimic altceva decât obținerea unui nou împrumut, ca să simplificăm.
Refinanțarea unui credit ipotecar necesită, de asemenea, o evaluare a bunului care a fost dat în garanție.
Aceasta din urmă este crucială, deoarece implică cheltuieli.
Există și o ofertă din partea unui mare participant bancar care oferă gratuit această operațiune pentru câteva sute de lei.
Care sunt costurile refinanțării unui credit
Atunci când doriți să vă refinanțați creditele la bănci, trebuie să fiți informat că pot exista anumite comisioane asociate.
Doar dacă vă refinanțați cu aceeași bancă de la care ați împrumutat puteți scăpa de ele.
Dacă optezi să îți refinanțezi datoriile la o altă instituție decât cea de la care te-ai împrumutat inițial, însă, problema devine ceva mai complicată.
În cel de-al doilea scenariu, trebuie să luați în general în considerare diverse costuri, printre care:
“- costul scrisorii de refinanțare, prin care banca la care aveți în prezent un credit vă informează în scris că trebuie să serviți celeilalte bănci suma împrumutului care mai este datorată. Aceasta va fi suma de refinanțat, iar în schimb veți obține un nou împrumut.
Potrivit listei de costuri a băncilor, taxa unică la cererea clientului este cunoscută sub numele de costul scrisorii de refinanțare și poate fi cuprinsă între 100 și 500 de lei, în funcție de unde aveți creditul.
Comisioanele de rambursare anticipată a creditului se plătesc tot la locația unde este închis creditul anterior, dar NUMAI DACĂ ați avut un credit cu dobândă fixă (imobiliar, emis înainte de până în 2016 – dacă creditul se află încă în perioada de dobândă fixă):
0,5% dacă vă aflați în ultimul an al împrumutului, sau 1% din suma rambursată anticipat.
- cheltuielile cu terții, cum ar fi evaluatorul, notarul, cartea funciară etc., la refinanțarea unui credit ipotecar (aproximativ 1.000 de euro pentru un credit de 50.000 de euro)”, spun experții FinZoom.ro.
Există o altă opțiune disponibilă dacă aveți probleme în a vă achita ratele la bancă sau la IFN și refinanțarea nu pare a fi cea mai bună opțiune pentru dumneavoastră.
Vă puteți consulta cu profesioniștii CSALB.
Pentru a vă da un exemplu, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul bancar (CSALB) este o organizație creată în conformitate cu o directivă europeană care mediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierile dintre clienți și bănci sau IFN-uri pentru contractele nerespectate.
Completând un formular online pe site-ul organizației, clienții din toate județele țării pot face solicitări către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Un conciliator este ales în cazul în care banca este de acord să se angajeze într-o negociere sau conciliere.
Din acest motiv, datornicii au un aliat în această organizație și nu trebuie să se obosească să vorbească singuri cu banca, să creadă că au ajuns la punctul de rupere sau să apeleze la măsuri extreme. Eforturile instituției de până acum par să fi dat roade.
Anul acesta a fost martor la cel mai mic procent de cereri care au fost respinse și la cele mai multe decontări directe, potrivit unui raport recent al instituției.
Practic, instituțiile de la care românii s-au împrumutat dau dovadă de deschidere la comunicare, așa că, dacă nu reușiți să vă achitați rata, nu trebuie să presupuneți că totul s-a dus.
Nici vorbă de așa ceva!
Prin urmare, 4,7% din totalul cererilor sunt respinse fără un motiv întemeiat (în scădere de la 16,7% la sfârșitul trimestrului III/2021).
În urma solicitărilor CSALB, băncile care respinseseră anterior mai multe cereri s-au răzgândit și au fost de acord să negocieze cu privire la acestea.
În acest an, există cu 32% mai multe depuneri (cereri acceptate pentru negociere) decât în aceeași perioadă din 2021. (506 dosare față de 383 de dosare).
Băncile și clienții s-au împăcat, sau au acceptat soluția propusă de conciliatorii CSALB, în 92% din negocierile purtate anul acesta la CSALB. De la 143 de incidente în 2021 la 428 de decontări directe în 2022 (din care 168 legate de bănci și 260 legate de IFN-uri), numărul de decontări directe între comerciant și consumator (după sesizarea CSALB) s-a triplat, potrivit CSALB.
