În România, utilizarea internetului este restricționată.
Viteza maximă de transfer de date va fi de minimum 100 Mbps.
Prin emiterea de licențe de construcție sau prin acordarea de acces liber la proprietățile publice sau private pe care le controlează pentru instalarea de rețele, autoritățile publice vor trebui să contribuie la disponibilitatea acestor servicii.
În proiectul de ordin al Ministerului Digitalizării se precizează că guvernul controlează accesul funcțional la internetul fix.
În completarea Legii 175/2022, acest proiect de ordin urmărește să accelereze dezvoltarea rețelelor de internet fix de 100 Mbps în zonele subdezvoltate sau insuficient deservite ale României.
Viteza stabilită prin acest ordin este în concordanță cu obiectivele de conectivitate ale UE. Până în 2025, UE dorește ca toate gospodăriile din Europa să aibă acces la rețele de 100 Mbps, cu posibilitatea de a trece la rețele mult mai rapide.
Internetul se reglementează în România
Aceasta înseamnă că este necesară o viteză maximă de descărcare de cel puțin 100 Mbps pentru o conexiune funcțională la internet fix.
Noul cadru de reglementare al UE în domeniul telecomunicațiilor vizează furnizarea de servicii de internet fix, definite pe baza unei liste minime de servicii online care să permită utilizatorilor finali să se implice în mediul social și economic și caracterizate de o conexiune care oferă acces funcțional la internet.
Proiectul de ordin și expunerea de motive sunt disponibile AICI pentru a fi consultate.
Potrivit art. 77 alin. 12 din OUG nr. 111/2011, setul minim de servicii pe care o conexiune funcțională la internet în bandă largă în România trebuie să le poată suporta în beneficiul consumatorilor este următorul:
a) utilizarea serviciilor de poștă electronică;
b) accesul la motoare de căutare care să permită căutarea și identificarea informațiilor;
c) accesul la instrumente online de educație și de formare profesională de bază;
d) accesul la ziare sau știri online;
e) cumpărarea sau comandarea de bunuri sau servicii online;
f) căutarea unui loc de muncă, precum și instrumente de căutare a unui loc de muncă;
g) interacțiuni profesionale prin intermediul unor rețele dedicate;
h) accesul la servicii bancare prin internet;
i) utilizarea de servicii de e-Guvernare;
j) accesul la mijloace de comunicare socială și la servicii de mesagerie instantanee;
k) inițierea și primirea de apeluri și apeluri video la calitate standard.
