Potrivit ministrului Cercetării, Inovării și Digitizării, Sebastian Burduja, dosarul feroviar din România va dispărea în trei-cinci ani.
El a precizat că mulți oameni, inclusiv cei care lucrează la Ministerul Digitalizării, se tem de digitalizare, în special funcționarii publici.
“Aceasta este realitatea cu care românii trăiesc în fiecare zi – opoziție din partea statului, rezistență la schimbare și rezultatul anilor de stagnare a dezvoltării digitale în România.”
Termenul pe care ni l-am propus pentru dosarul feroviar a fost de trei până la cinci ani.
De la Republica Moldova la Estonia sau alte țări care au reușit acest proces, transformarea digitală a unei națiuni durează aproximativ 10 ani, 8-10 ani.
Adevărul este că Republica Moldova este cu ani lumină înaintea noastră.
Cetățenii au acces la peste 200 de servicii publice online.
Iar cel care a fost vârful de lance al transformării digitale a Republicii Moldova în ultimii zece ani, nu în calitate de viceprim-ministru, ci în numeroase roluri, este vicepremierul Iurie Urcanu.
În esență, frații noștri de peste Prut ne oferă aceste răspunsuri pe care le-au creat grație asistenței Băncii Mondiale, motiv pentru care vreau să grăbim procesul, astfel încât să nu ne ia 10 ani.
3-5 ani este un termen provocator, potrivit lui Burduja.
“Cu toate acestea, este crucial să punem lucrurile în mișcare imediat și să începem.
De ce suntem chemați să depunem acea declarație online la al doilea sau al treilea nivel sau ni se cer acele copii la ghișeu?
necesitatea ca funcționarul să ne confirme identitatea.
Prima etapă, cea în care statul îți validează de la distanță identitatea, este încă o problemă în România.
La Autoritatea Română pentru Digitizare, în prezent, se implementează un proiect numit Platforma software de identificare digitală centralizată.
Practic, tehnologia de recunoaștere facială și cărțile noastre de identitate ne vor permite să ne dovedim identitatea, așa cum se întâmplă în aeroporturi, prin serviciile bancare online și în numeroase alte locații.
Burduja a subliniat acest lucru într-un interviu acordat Prima TV. “Iar acest lucru ar putea fi făcut cu un grad ridicat de încredere, astfel încât statul să fie convins că, dacă eu sunt cel care cere, să zicem, un cazier judiciar, este de fapt cazierul meu, nu al tău”, a spus ea.
Avem un proces de autentificare în doi pași disponibil și pe Ghișeul.ro, dar acolo discutăm de bani.
Aveți o posibilitate relativ redusă de a mă plăti fără permisiunea mea.
Însă, dacă accesezi datele mele personale, care sunt date mai sensibile, chiar și standardele europene ne cer să fim destul de riguroși în privința modului în care ne autentificăm.
Dacă fiecare cetățean va alege să folosească sistemul PSCID, până în vara anului viitor vom putea să îl autentificăm în relația cu orice autoritate publică, atât centrală, cât și locală, într-un mod simplu și modern, potrivit lui Burduja, care a mai adăugat că, în câteva luni, oamenii vor putea să își acceseze istoricul lor penal pe Ghișeul.ro.
Întrebat ce vom putea realiza efectiv în materie de digitalizare începând cu anul 2027, Burduza a răspuns că serviciile publice vor fi accesibile online.
“Veți avea acces la serviciile publice esențiale de care aveți nevoie”.
(…)
Nu va mai fi nevoie să alergați la diverse ghișee pentru că puteți face același lucru online.
Cu siguranță vă veți putea plăti taxele și impozitele, iar noi intenționăm să extindem Ghișeul.ro și în localitățile care nu sunt deservite în prezent.
Ghișeul.ro este folosit de 91% din comune, adică mai mult de jumătate din orașe, dar această platformă nu s-a extins încă în mediul rural, potrivit lui Burduja.
Potrivit ministrului digitalizării, chiar și în propriul minister, funcționarii publici sunt îngroziți de digitalizare.
Ministerul Digitizării nu este singurul loc în care se resimte această teamă.
Experiența altor națiuni ne învață că, atunci când este implementată o soluție digitală, oamenii nu pleacă acasă; în schimb, își redefinesc fișele de post și își petrec timpul făcând altceva, ceva mai creativ, în loc să îndeplinească acele sarcini repetitive, cum ar fi mutarea informațiilor dintr-un fișier word într-un fișier tabel. Acesta este ceea ce încercăm să transmitem tuturor funcționarilor publici, nu doar celor din ministerul nostru. Potrivit lui Burduja, nu mai este vorba de acea meserie arhaică de chinez.
