Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește nume de obiecte, ființe, sentimente, stări sufletești, fenomene ale naturii sau anumite noțiuni abstracte. Citește cum se clasifică, dar și care sunt genurile substantivelor.
Citeşte întreaga ştire: Ce este substantivul. Cum se identifică, de câte feluri este și care sunt cazurile substantivului
Substantivul este parte de vorbire principală, care poate fi substituit de pronume și poate fi de mai multe moduri. O sa vedem impreuna genurile substantivelor, numărul, dar și cazurile și funcțiile sintactice ale substantivelor.
Citeşte întreaga ştire: Ce este substantivul. Cum se identifică, de câte feluri este și care sunt cazurile substantivului.
Cuprins: Ce este substantivul Cum se identifică substantivul De câte feluri poate fi substantivul Genurile substantivelor Numărul substantivelor Cazurile substantivelor Substantivul – declinarea
Citeşte întreaga ştire: Ce este substantivul. Cum se identifică, de câte feluri este și care sunt cazurile substantivului.
Ce este un substantiv? Un substantiv este partea de vorbire care definește un obiect (masă, casă); creaturi (iepuri, câini), locuri (munti, mări), fenomene naturale (ploaie, furtună), acțiuni (mișcări) și unele concepte abstracte.
Vezi vocale și consoane românești. Cum să recunoașteți substantivele De cele mai multe ori, substantivele pot fi recunoscute după următoarea întrebare: Cine este acesta/acesta? , Ce este asta/acesta? În propoziții, substantivele acționează adesea ca subiecte sau complemente directe și pot fi înlocuite cu pronume sau adjective. Citiți toată știrea: ce sunt substantivele. Cum să identifici, câte feluri, care este cazul substantivelor
Cazurile substantivelor Substantivele pot avea cinci cazuri în limba româă. Cazul Nominativ Substantivul în cazul nominativ răspunde la întrebările: cine, ce și care. Funcțiile sintactice îndeplinite pot fi acelea de: subiect, nume predicativ și atribut. Exemplu: Zăpada care cade neîncetat (Ce cade neîncetat? – zăpada) – caz nominativ, subiect. Voiam sau vroiam? Știi cum se scrie corect? Cazul Acuzativ Substantivul în cazul acuzativ răspunde la întrebările:
Ce? Pe cine? Pe ce? Cu cine? Cu ce? La cine? La ce? Despre cine? Despre ce? Lângă cine? Lângă ce? De la cine? De la ce? Unde? De unde? Până unde? Când? Cum? Care? Ce fel de?
Citeşte întreaga ştire: Ce este substantivul. Cum se identifică, de câte feluri este și care sunt cazurile substantivului
Funcția sintactică îndeplinită de substantive în cazul obiect poate fi: complement direct, complement indirect, complement de agent, atribut substantiv, substantiv predicat, complement de situație de loc/timp/metodă și complement de situație de scop. Exemplu: Am văzut-o pe Maria pe mare. (Pe cine am văzut?-Maria, adaugă direct). Pentru cazul acuzativ, există și prepoziții specifice, care ajută la identificarea cazului mai ușor, în funcție de prepoziția substantivului. Exemple de prepoziții: pentru, la, de la, despre.
Substantivele genitive răspund la următoarea întrebare: Al cui? care? care? care? . Acest caz corespunde unei mărci gramaticale: articole posesive: ai, ale, al a. Substantivele din cazul genitiv pot satisface una din următoarele funcții sintactice: atribut substantival genitiv/prepoziție/apoziție, substantiv predicat, complement indirect, localizare complement situațional. / Calea și scopul. Exemplu: cartea Mariei este foarte interesantă. (Cartea cui?-Maria-atribute substantive genitive. La fel ca cazul acuzativ, cazul genitiv are și prepoziții specifice, ceea ce ajută la identificarea mai ușoară. Exemple de prepoziții: înainte, după, obiecție și sfârșit.
Substantivele dative în cazul dativ determină verbul și răspund la întrebarea: cui? Funcția sintactică îndeplinită este aceea că substantivele în cazul dativ pot fi: atributul substantivului de prepoziție, atributul apoziției, substantivul predicat, complementul indirect, complementul indirect al modului și motivul. Exemplu: I-am dat Mariei informațiile de care avea nevoie. (Cui am furnizat informațiile solicitate? Maria-complement indirect, dativ). Hug Substantivele din Hug nu îndeplinesc nicio funcție sintactică. Ei pot exprima chemarea, țipatul sau invocarea. Prin urmare, se observă că comunicarea directă, substantivele din cazul apelului sunt separate de restul propoziției prin virgule. De obicei, substantivele din uriaș sunt substantive proprii. Exemplu: Maria, vino la masă. (cazul de vocabular, fără funcție sintactică.
Substantiv-declinare Declinarea sau flexiunea unui substantiv înseamnă toate formele categoriei gramaticale care exprimă partea de vorbire. Declinarea se produce doar cu ajutorul articolelor substantivale pentru a putea distinge două tipuri de declinare: articole hotărâte. Sunt articole indecise. La acestea se adaugă trei moduri de declinare: declinarea substantivelor feminine; declinarea substantivelor masculine; declinarea substantivelor neutre.
Exemplu. Baiatul – substaentiv in nominativ, singular, gen masuclin, articulat cu articol hotarat: L. Un copil substantiv in nominativ, număr singular, gen masculin, însoțit de articolul nehotărât: UN. Unor scaune – substantiv în genitiv, număr plural, gen neutru, însoțit de articolul nehotărât: UNOR. Niște cireșe – substantiv în cazul acuzativ, număr plural, gen feminin, însoțit de articolul nehotărât: NIȘTE. Ce este adverbul și cum se clasifică
