Olandezii au inventat asfaltul care se repară singur dar şi betonul cu bacterii
În zilele noastre avem parte de tot mai multe invenţii, ceea ce este un lucru evident bun. Şi asfaltul care se repară singur este o invenţie olandeză.
Cu cât mai multe invenţii cu atât mai mult suntem mai siguri că odată şi odată ele ne vor schimba viaţa în bine. Însă trebuie doar să aşteptăm până când acestea vor fi puse realizării.Un drum plin de gropi este un coşmar pentru orice şofer şi pasageri, îţi provoacă de cele mai multe ori daune. Dar pentru această problemă există deja o soluţie. Olandezii au venit cu o idee interesantă aceea a asfaltului care se repară singur. În prezent în Olanda există câteva drumuri care au acest tip de asfalt.
Ei bine această idee este a lui Erik Schlangen. El afirma faptul că asfaltul se poate repara singur dacă dispuen de fibre de oţel în compoziţie. Iar în momentul în care o maşină sau mai multe trec peste acest asfalt, această căldură degajată de acesta ajută la închiderea micilor fisuri care deja sunt existente.
Desigur această soluţie este una viabilă şi se pot economisi sute de milioane de euro. În comparaţie cu un drum tradiţional acesta rezistă de două ori mai mult până la 30 de ani, dar are şi un preţ cu 25% mai scump.
Nu mai rămâne decât ca autorităţile din Europa să decidă dacă vor implementa această soluţie şi vor pava străzile cu acest asfalt. Cu siguranţă efectele se vor vedea, banii economisiţi vor fi de ordinul milioanelor de euro.
În Olanda conform unui studiu într-un an s-ar economisi până la 90 de milioane de euro. Asfaltul nu reprezintă una dintre singurele invenţii ale olandezilor. Schlangen a mai inventat şi betonul ce are în compoziţia sa bacterii care vor produce carbonat de calciu pentru a umple crăpăturile. Aceste bacterii pot rezista atât cât rezistă betonul iar abcteriile repsective nu sunt deloc dăunătoare omului. Dar nici aceste invenţii nu vor ajuta ca aceste materiale să aibă o durată de viaţă permanentă ci doar o prelungire ce e drept de două ori mai mare faţă de durata de viaţă a asfaltului din prezent.Cu toate acestea până ca aceste invenţii să se cristalizeze opinia publica va juca un rol important
Desigur această soluţie este una viabilă şi se pot economisi sute de milioane de euro. În comparaţie cu un drum tradiţional acesta rezistă de două ori mai mult până la 30 de ani, dar are şi un preţ cu 25% mai scump.
Nu mai rămâne decât ca autorităţile din Europa să decidă dacă vor implementa această soluţie şi vor pava străzile cu acest asfalt. Cu siguranţă efectele se vor vedea, banii economisiţi vor fi de ordinul milioanelor de euro.
În Olanda conform unui studiu într-un an s-ar economisi până la 90 de milioane de euro. Asfaltul nu reprezintă una dintre singurele invenţii ale olandezilor. Schlangen a mai inventat şi betonul ce are în compoziţia sa bacterii care vor produce carbonat de calciu pentru a umple crăpăturile. Aceste bacterii pot rezista atât cât rezistă betonul iar abcteriile repsective nu sunt deloc dăunătoare omului. Dar nici aceste invenţii nu vor ajuta ca aceste materiale să aibă o durată de viaţă permanentă ci doar o prelungire ce e drept de două ori mai mare faţă de durata de viaţă a asfaltului din prezent.Cu toate acestea până ca aceste invenţii să se cristalizeze opinia publica va juca un rol important
Voi ce părere aveţi?
