În ultimul an, ratele dobânzilor bancare au crescut vertiginos.
În medie, vorbim de o triplare a valorilor.
Condiția românilor care au datorii la bănci este deosebit de problematică, iar previziunile specialiștilor pentru 2023 variază foarte mult. Unii prevăd o posibilă scădere, chiar dacă mică, a dobânzilor în viitorul apropiat, în timp ce alții prevăd o situație și mai grea pentru debitori.
Ceea ce este important de reținut este că nimeni nu se așteaptă la minuni în general.
Trebuie observat imediat că Banca Națională a încercat să controleze inflația încă de la începutul anului 2022.
Instrumentul principal al politicii monetare a băncii noastre centrale este creșterea ratei dobânzii de referință.
Principala strategie folosită de băncile centrale pentru a combate inflația agresivă și scăderea prețurilor este înăsprirea condițiilor de politică monetară.
Din păcate pentru debitori, acest conflict are două laturi.
Este adevărat, poate reduce inflația, dar băncile comerciale percep acum rate ale dobânzii mai mari.
Partea cea mai proastă este că inflația din România continuă să crească și nu pare să se ducă nicăieri prea curând, în ciuda faptului că BNR a majorat dobânda de referință la 6,75% pe an.
Inflația crește, sunt slabe șanse să scadă dobânzile
“În septembrie, rata anuală a inflației IPC a crescut la 15,88% (cu 0,83 puncte procentuale mai mult decât în iunie), însă a încetinit față de trimestrul precedent.
Carburanții au reprezentat singura parte semnificativă a dezinflației din trimestrul al treilea din 2022, atât ca urmare a măsurii de compensare a guvernului pentru prețul litrului de carburant (începând cu luna iulie), cât și a scăderii prețului petrolului Brent.
Fenomenul a fost mai pronunțat la nivelul mărfurilor alimentare, în special al celor procesate, cu o contribuție semnificativă la creșterea inflației de bază CORE2 ajustat, a cărei variație anuală a atins 11,9% în septembrie. În schimb, mediul economic a rămas grevat de presiuni inflaționiste, provenite din costurile de producție, a căror trecere relativ rapidă la prețurile de consum a fost facilitată de rezistența cererii.
De asemenea, cea mai mare parte a diferenței de 0,8 puncte procentuale dintre variația anuală a prețurilor de consum la sfârșitul celui de-al treilea trimestru și valoarea prognozată în Raportul asupra inflației din luna august a fost reprezentată de alimente.
Rata medie anuală a inflației a crescut în trimestrul al treilea, ajungând la 10,2% pentru indicatorul de structură IAPC și, respectiv, 11,8% pentru indicatorul metodologic IPC, în creștere față de sfârșitul trimestrului al doilea (+2,5 puncte procentuale și +2,3 puncte procentuale).
În condițiile în care România se află într-o poziție mai bună decât majoritatea țărilor din regiune (Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, Letonia, Lituania, Estonia și Ungaria), diferența față de media UE s-a mărit la 2,5 puncte procentuale ca urmare “în raportul său privind inflația pentru luna noiembrie 2022, explică BNR.
Problema s-a agravat, potrivit unei evaluări și mai recente a Institutului Național de Statistică.
Potrivit instituției, rata anuală a inflației a crescut de la 15,32% în octombrie la 16,8% în noiembrie 2022.
Cu toate acestea, având în vedere că inflația este încă acolo, nu este nevoie să fii specialist în economie pentru a prezice că BNR va continua să crească dobânzile.
Pe scurt, acest lucru se traduce prin creșterea ratelor pentru publicul larg și pentru întreprinderi, precum și prin condiții de finanțare mai dificile.
Inflația viitoare va apărea probabil ca prețuri ridicate, prin urmare ar trebui să ne pregătim pentru asta.
Prin urmare, inflația va continua să crească peste nivelul de 10% până aproximativ în 2024.
Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Banca Națională a României (BNR) și-a majorat proiecția de inflație de la 11,2% până la sfârșitul anului 2023 la 16,3% pentru sfârșitul acestui an.
Mulți români s-au pus la adăpost de vremurile grele
Mulți români au luat măsuri extraordinare pentru a-și reduce ratele, pentru că se tem de tarifele pe care vor trebui să le plătească în 2022.
Unii împrumutați au căutat dobânda fixă în locul celei variabile, în timp ce alții au vrut să treacă de la ROBOR la IRCC.
Potrivit datelor Asociației Române a Băncilor colectate de la bănci care totalizează o cotă de piață de 94% în funcție de active, “băncile din România au primit 7.872 de cereri de suspendare a obligațiilor de plată a ratelor, dobânzilor și comisioanelor, din partea clienților persoane fizice și juridice, până la data de 29 august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 privind acordarea unor facilități la creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare unor categorii de debitori.
Persoanele fizice au depus 7.649 de cereri, adică aproape 97% din total, în timp ce societățile juridice au depus 223 de cereri în baza moratoriului legislativ din 2022, care le permite să beneficieze de suspendarea ratelor pentru o perioadă de până la nouă luni.
Aproape jumătate dintre cererile clienților care au îndeplinit cerințele Ordonanței 90/2022 au fost finalizate până la 29 august 2022, celelalte cereri finalizându-se după această dată.
Băncile din România au continuat să ia măsuri proactive de sprijin pentru clienții care se confruntă cu probleme momentane de plată în primele opt luni ale anului 2022, ceea ce a dus la 16.184 de decontări prin metodele proprii ale băncilor.
De acțiunile preventive întreprinse de instituțiile de credit au beneficiat 15.547 de persoane și 637 de societăți juridice, adică de două ori mai mulți clienți decât cei afectați de aplicarea moratoriului legislativ.
În primele opt luni ale anului, 26.177 de debitori persoane fizice au ales să treacă de la ROBOR la IRCC în contractele de credit încheiate la băncile la care au contractat inițial împrumutul.
În contractele RON mai vechi, trecerea de la ROBOR la IRCC este posibilă cu acordul atât al consumatorului, cât și al băncii, iar odată ce s-a întâmplat, nu mai poate fi anulată.
Consumatorii ar putea anticipa o creștere a ratei pe măsură ce crește IRCC, deoarece ratele dobânzilor sunt flexibile atunci când sunt determinate pe baza IRCC.
În primele opt luni ale anului 2022, alți 1.421 de debitori individuali au solicitat instituției de credit la care au contractat primul credit să modifice indicele ROBOR pentru a obține o rată fixă a dobânzii din contract.
54.024 de consumatori distinși au ales să își refinanțeze creditul la o altă bancă în primele opt luni ale acestui an, potrivit datelor Right to Banking.
Ce măsuri ar trebui să luați pentru a vă asigura siguranța în 2023?
Cea mai bună măsură ar fi să alegeți un grad de îndatorare scăzut sau să vă gândiți la împrumuturi dacă nu aveți deja rate la bancă.
Economiștii vă sfătuiesc să refinanțați împrumutul și să treceți la rate fixe dacă deja faceți plăți în rate, mai degrabă decât să faceți orice altceva considerați că este acceptabil.
