În ceea ce privește digitalizarea, însă, națiunea noastră este una a contrastelor: internet de mare viteză în zone în care nu a ajuns încă canalizarea, aplicații de cumpărături pentru cei care merg cu sacoșele pe jos la piață.
Cum își imaginează România digitalizarea la sfârșitul anului 2022, având în vedere accelerarea pandemiei?
Am stat de vorbă cu doi experți care conduc acest proces: Gabriela Stănică, Chief Information, Data Officer și eCommerce Director la Carrefour România, și Laurențiu Mandu, Managing Director Capgemini în România.
În România, aproximativ 90% dintre locuințe au acces la internet, față de 76% în urmă cu cinci ani, potrivit statisticilor Eurostat.
Suntem peste Portugalia, Grecia, Croația și peste media europeană (93%) și destul de aproape de aceasta.
83% dintre locuințe, chiar și cele din zonele îndepărtate, au conexiune la internet.
Digitalizarea, punctul slab al companiilor
În ceea ce privește utilizarea, problema este și mai gravă.
Chiar dacă o parte semnificativă a românilor utilizează internetul în fiecare zi, doar 3% dintre persoane susțin că au absolvit vreodată un curs online, iar până în 2022, mai puțin de jumătate vor fi plasat o comandă online.
Așadar, mai puțin de 30% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani posedă cel puțin abilități digitale fundamentale, iar mai puțin de 10% dintre ei fac acest lucru.
Și doar 4 din 10 români posedă cel puțin abilități fundamentale de creare de conținut digital, cum ar fi capacitatea de a copia fișiere dintr-o locație în alta sau de a folosi un software de editare a textului sau a imaginilor.
Nici la nivel corporativ lucrurile nu par promițătoare.
De exemplu, cele mai recente date Eurostat arată că doar 36% dintre oameni utilizează social media.
Doar 17% dintre întreprinderi utilizează software ERP, care poate fi chiar un software de contabilitate de bază.
Software-ul pentru gestionarea relațiilor cu clienții este utilizat de încă 17% dintre întreprinderile din România.
Doar 14% dintre întreprinderi folosesc cloud-ul, 11% folosesc Internetul lucrurilor și 1% utilizează inteligența artificială.
IMM-urile sunt mai mult offline
Laurențiu Mandu susține că foarte multe afaceri mari au făcut deja investiții în platforme care le-au condus pe calea digitalizării.
Ca urmare, acestea sunt nepregătite pentru eforturi precum facturarea electronică, transportul electronic, digitalizarea sau impozitarea caselor de marcat.
Cu toate acestea, condițiile nu sunt la fel de favorabile în sectorul IMM-urilor.
Prin urmare, administrația publică împinge și încurajează în mod special întreprinderile să se digitalizeze în acest domeniu, deoarece trebuie să facă acest lucru pentru a se conecta cu statul.
“Întreprinderile mici și mijlocii fie au fost mai puțin capabile să o finanțeze, fie au depus mai puține eforturi și resurse în acest sens.
Prin urmare, este evident că suntem în urmă în sectorul IMM-urilor, în timp ce suntem lideri în mai multe sectoare ale firmelor mari”, spune reprezentantul Capgemini.
IT-ul, tot mai integrat în business în 2022
Potrivit Gabrielei Stănică, problemele din industria de retail au în general mai puțin de-a face cu tehnologia în sine și mai mult cu modul în care întreprinderile adoptă noile tehnologii și le aleg pe cele mai bune.
“Dificultățile provin din modul în care sunt conduse departamentele la Carrefour și în întreaga lume a retailerilor.
Chiar și acum, IT-ul este încă văzut ca un furnizor de servicii și nu neapărat ca un partener “susține ea.
Cu toate acestea, în actuala eră a digitalizării, IT-ul continuă să se integreze din ce în ce mai mult în afacere, renunțând să mai fie doar “oamenii de IT”.
“Nu mai funcționăm în maniera în care o firmă are o nevoie, o aruncă peste gard, iar noi venim și le dăm soluția, ci mai degrabă discutăm, înțelegem nevoia afacerii și dezvoltăm soluții care să o ajute.”
În țara IT-iștilor e criză de IT-iști
Cu toate acestea, România prezintă un obstacol semnificativ în calea extinderii digitalizării în acest domeniu: lipsa de expertiză.
Deși toată lumea este conștientă că avem un număr mare de profesioniști IT competenți și bine plătiți, adevărul este mai complicat.
“Majoritatea celor aproximativ 150.000-160.000 de profesioniști IT din România sunt angajați în centre near-shore, proiecte multinaționale și centre de livrare pentru alte națiuni.
Avem un număr surprinzător de specialiști foarte bine pregătiți, însă, în mod paradoxal, companiile locale îi găsesc mai greu pe aceștia.
Sunt luați, sunt din ce în ce mai scumpi și mai greu de găsit “dezvăluie Laurențiu Mandu.
Din această cauză, companii precum Capgemini își desfășoară din ce în ce mai mult echipele off-shore, din India, sau chiar right-shore, care combină experți din mai multe națiuni, pentru a livra proiecte de digitalizare în România.
Pentru un proiect recent, de exemplu, echipa de programare este localizată în India, analistul de afaceri și arhitectul sunt localizați în Marea Britanie și Austria, iar porțiunile de management de proiect, analiză de afaceri și transfer de date sunt asigurate de România.
Sectoarele financiar-bancar și telecom-media sunt în prezent cele mai digitalizate, potrivit lui Laurențiu Mandu. În aceste industrii, nu doar procedurile, ci și produsele și serviciile au fost digitalizate.
Comerțul cu amănuntul rămâne mult în urmă, iar în sectorul utilităților există oportunități în care furnizorii sunt presați să se diferențieze prin servicii și personalizare.
Dar există încă o diferență între întreprinderile mari și IMM-uri, care au frecvent un buget restrâns.
“Aici este și rolul furnizorilor de a dezvolta soluții pentru IMM-uri și aici văd o tendință, pornind de la SAP, care în mod tradițional a oferit soluții pentru clienți foarte mari, de la Google și tot felul de alți furnizori de cloud, de a oferi soluții adaptate la nevoile IMM-urilor și care sunt mai simplu de digerat și de implementat la un nivel mai mic”, spune Laurențiu Mandu în concluzia sa.