Detaliile privind modul în care vor fi puse în practică prevederile O.U.G. nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative referitoare la drepturile de pensie din sistemul public de pensii începând cu data de 1 ianuarie 2023, sunt următoarele:
. Valoarea punctului de pensie crește de la 1.586 lei la 1.785 lei.
II. Indicele de corecţie utilizat pentru determinarea cuantumului pensiei este de 1,41.
III. Indemnizaţia socială pentru pensionari crește de la 1000 lei la 1.125 lei.
IV. Indemnizaţia pentru însoţitor în cazul pensionarilor de invaliditate, încadraţi în gradul I de invaliditate, crește de la 1269 lei la 1.428 lei.
- În condițiile prevăzute la art. XXXVII din OUG 168/2022, nu se datorează impozit pe venit, iar baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii nu include suma de 200 de lei pentru salariații care lucrează cu contract individual de muncă și care sunt angajați cu normă întreagă în locația în care se află funcția de bază.
- Salariul de bază minim brut pe națiune garantat în plată pentru sectorul construcțiilor în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028 trebuie să fie de cel puțin 4.000 de lei pe lună, excluzând sporurile și alte indemnizații.
Potrivit Casei de Pensii, această prevedere se aplică doar sectoarelor enumerate la articolul 60, alineatul 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Vezi şi: Reforma pensiilor. Marcel Boloş, anunţul zilei: Plafon pentru cele care depăşesc o anumită sumă
La finalul ședinței de Guvern din 14 decembrie, Marcel Boloș, ministrul pentru Investiții și Proiecte Europene, a fost interpelat în legătură cu reforma pensiilor.
Iată ce a avut de spus ministrul Boloș ca răspuns la întrebările jurnaliștilor:
Reporter:
Vă rugăm să ne puneți la curent cu evoluția reformei pensiilor speciale.
Legea nu a ajuns încă la Guvern, în ciuda faptului că ar fi trebuit să fie adoptată până la sfârșitul acestui an.
Roberto Bolos
Data prevăzută în Planul național de redresare și reziliență este, de fapt, 31 decembrie 2022, însă nu are nicio ramificație financiară pentru interesele României dacă nu este respectată.
De fiecare dată, criteriul trebuie să fie îndeplinit până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru în martie sau aprilie, când Guvernul României va dispune.
Prin urmare, pentru a atinge cea de-a 215-a etapă, avem această obligație până la depunerea oficială a cererii de plată numărul 3. După cum știm, cerințele pe care Comisia Europeană le solicită în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale au rămas aceleași și sunt următoarele: 1 – ar fi să se revină la acea stare de normalitate în ceea ce privește reglementările pentru pensiile speciale; apoi 2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc o anumită prelevare.
Reporter: Asta înseamnă că reforma pensiilor nu se va întâmpla probabil până în martie sau aprilie, domnule ministru?
Roberto Boloș
Acesta este termenul limită, așa că haideți să examinăm varianta care va fi analizată și dezbătută în mod oficial în Parlament, dacă o privim din punctul de vedere al Planului național de redresare și reziliență.
Deși nu cred că ar trebui să ne grăbim să atingem termenul limită, România are încă probleme cu acest reper.
Pentru că este de preferat să ne ducem misiunea la bun sfârșit, cred că este nevoie de puțină răbdare în această situație.
Poate ați observat că Ministerul Muncii a vorbit cu Comisia Europeană din acest unghi, dar eu cred în continuare că milestone-ul trebuie mai degrabă maturizat decât rezolvat rapid. În plus, dacă îmi permiteți, ar trebui prioritizate interesele României din punct de vedere al impactului financiar și al potențialelor dificultăți de negociere cu Comisia Europeană.
Reporter:
Domnule ministru, de ani de zile există discuții publice despre aceste pensii speciale.
De ce este guvernul atât de reticent în a pune în practică reforma?
Roberto Bolos
Nu cred că există nicio ezitare; mai degrabă, cred că problema este de a avea un proiect de ordonanță care să îndeplinească criteriile pe care le-am enumerat, deoarece va fi foarte dificil să convingem Comisia că proiectul nostru de reformă este sustenabil și că nu va avea un impact negativ asupra evoluției pe termen lung a acestei categorii de cheltuieli dacă nu există simulări care să îl susțină. Acest lucru este valabil indiferent de reglementările pe care le avem în vigoare sau de modul în care gândim reforma pensiilor speciale.
Ca urmare, cred că va trebui să dăm dovadă de puțină răbdare în această privință, deoarece termenul pe care vi l-am dat prevede că nu putem depune a treia cerere de plată la Comisia Europeană până când această etapă nu va fi, să spunem, clarificată din perspectiva Comisiei. De asemenea, ar fi de preferat să ajungem la un acord, așa cum am făcut cu procesul de decarbonizare.
În loc să o trimitem și să ne fie refuzată cererea de plată, am prefera să așteptăm până când vom avea un acord cu Comisia Europeană.
Cum să mă exprim? O respingere a cererii de plată nu are efecte avantajoase asupra stabilității finanțelor României.
Trebuie să luăm în considerare și acest lucru, inclusiv efectele asupra piețelor financiare, asupra cursului valutar și orice alte implicații pentru Comisia Europeană care ar putea rezulta dintr-o astfel de decizie.
